Pana in momentul in care creierul lor e suficient de dezvoltat, copiii cred cu adevarat ca monstrii de sub pat sunt reali sau ca balaurii din desenele animate, filme si jocurile video vin noaptea la ei sa le faca rau.

Acestea sunt frici sunt induse si apar ca urmare a ascultarii unor povesti spuse de parinti, de bunici, sau a vizionarii anumitor desene animate sau jocurilor online.

Bineinteles ca exista si frici innascute. Acestea sunt frici pe care le-au avut stramosii nostri si care au ramas inscrise in ADN-ul nostru. (teama de cadere in gol sau de zgomote puternice).

Mai sunt si de fricile dobandite prin experienta directa. De exemplu, daca copilul tau face o injectie, iar intamplarea este una neplacuta, data viitoare se poate teme de medic. Daca un caine a latrat la el, data viitoare se poate speria de toti cainii etc.

Indiferent de tipul fricii, este bine sa intelegem ca frica este o emotie fireasca si ca reprezinta raspunsul creierului la ceva ce ne pune in pericol, real sau imaginar.

Trebuie sa fim atenti cum reactionam cand copilul ne spune ca ii este frica sa doarma singur, cand ii este frica de caini, de medic etc. Reactiile noastre il pot ajuta sa-si depaseasca fricile sau le pot adanci.

Ce greseala fac multi parinti, din iubire si grija, cand cei mici simt frica? Neaga temerile copiilor.

Indiferent de frica, ei spun mereu: „Nu are de ce sa-ti fie frica!”, „Nu e nimeni sub pat! Hai, culca-te!”, „Baieteilor nu le e frica de intuneric!” etc.

Chiar daca intentia noastra este de a le da curaj si incredere, efectul este altul. Cu cat le negam frica, cu atat ea devine si mai mare, iar copilul se simte din ce in ce mai neputincios.

Sa nu mai vorbim de faptul ca isi poate pierde increderea in ceea ce simte si poate considera ca e ceva in neregula cu el: „Daca mami spune ca nu ar trebui sa ma tem, atunci mie de ce tot mi-e frica?”

Fricile sunt anormale daca persista sau daca afecteaza functionarea copilului tau.

Respecta emotiile si fricile copllului tāu. Intreaba copilul despre friclle sale si vorbiti despre ele.
Nu reactiona prea exagerat, astfel incåt reactia ta sā ii transmita copilului ca este grava teama sa.

Pentru consiliere / psihoterapie, va astept cu drag la cabinet sau in mediul online.

Iuliana Fülas psiholog clinician, psihoterapeut.
Contact; 0723.081070.